23.09.2009

Intervenţie a profesorului Dimitrios Tselenghidis

Intervenţie a profesorului Dimitrios Tselenghidis pe lângă Sfântul Sinod al Bisericii Greciei pentru dialogul cu catolicii
Profesorul de dogmatică de la Facultatea de Teologie a Universităţii Aristotelice din Tesalonic, domnul Dimitrios Tselenghidis, în scrisoarea sa către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei cere de la ierarhi să se ocupe cu textul de la Ravenna şi să ia o poziţie în chestiunea primatului papal înainte de întrunirea critică a Comisiei Mixte de Dialog între ortodocşi şi romano-catolici în luna octombrie ce se apropie, în Cipru. O scrisoare asemănătoare domnul profesor a trimis şi către Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului, dar şi către Sfânta Chinotită a Sfântului Munte. Textul scrisorii este următorul:
Universitatea Aristotelică din Tesalonic,Facultatea de Teologie,Secţia Teologie, 10.09.2009,Catedra de Teologie DogmaticăProfesor Dimitrios Tselenghidis,54121 TesalonicTelefon birou: 2310-996 957Telefon domiciliu: 2310-34 2938

Către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei. Γενναδίου 1411521 Ἀθήνα
Notificare: Către toţi ierarhii Bisericii Greciei
Preafericite Sfinţite Preşedinte, Înaltpreasfinţiţi Arhierei,
Urmărind cu un profund sentiment de responsabilitate situaţia bisericească din epoca noastră ca simplu credincios, dar şi ca profesor universitar de Teologie Dogmatică a Bisericii, aş vrea să mă adresez Dumneavoastră cu evlavie ca spre cea mai înaltă autoritate a Bisericii noastre locale în legătură cu o temă teologică foarte serioasă. Pricina care m-a determinat la trimiterea acestei scrisori a rezultat din contactul meu cu unii mitropoliţi. La întrebarea mea precisă adresată Acestora, dacă Biserica Greciei a discutat în Sinod şi a luat o poziţie vizavi de respectivul dialog teologic bilateral referitor la primatul papal, au răspuns că nu au cunoştinţă de toată această chestiune. Astfel, am considerat oportun să vă scriu cele de mai jos. În luna octombrie a anului în curs va avea loc în Cipru, după cum se ştie, poate cea mai critică de până acum Întrunire a Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici. Deoarece Textul Comun, care se va emite de către această Întrunire va avea o importanţă catalizatoare în ceea ce priveşte evoluţia relaţiilor dintre cele două părţi în dialog, consider de datoria mea să vă rog stăruitor să întruniţi cât mai curând posibil Sinodul Extraordinar al Ierarhiei, pentru a dezbate cu atenţie conţinutul exact al acestui Dialog Teologic. Comisia Mixtă Internaţională se va ocupa mai exact cu „rolul episcopului Romei în societatea (comuniunea) tuturor Bisericilor" (vezi Textul de la Ravenna, paragraful 45). Cu smerenie gândesc că, dacă respectabila noastră Ierarhie va discuta teologic tema şi se va raporta cu elocvenţă la ea, va fi hotărâtoare prezenţa reprezentantului Bisericii noastre locale în Comisia Mixtă şi, în special, la redactarea finală a Textului Comun al Întrunirii Internaţionale. În acest fel ierarhia noastră va acţiona în timp util şi preventiv, pentru a nu trebui să intervină mai târziu pentru a vindeca, după cum va trebui în funcţie de necesităţi, judecând din cele de pe urmă, posibilele eşecuri teologice şi ecleziologice din Textul Comun, fapt care, indirect, va expune şi pe reprezentantul ei trimis în Comisia Mixtă. În plus, să mi se îngăduie să exprim cât mai concis posibil şi părerea mea teologică asupra temei în discuţie. Dezbaterea teologică programată despre primatul episcopului Romei „într-o mai mare profunzime", în luna octombrie ce se apropie, în Cipru, este din punct de vedere metodologic grăbită şi în esenţă prematură. Şi lucrul acesta deoarece, conform deontologiei teologice patristice, va trebui să anticipeze numaidecât dezbaterea teologică despre diferenţa de bază dintre noi şi romano-catolici în ceea ce priveşte dogma, şi în mod deosebit, în ceea ce priveşte Filioque, infailibilitatea şi harul creat, pe care în mod greşit continuă să le susţină. Aceste erezii dogmatice contribuie definitoriu la conturarea identităţii romano-catolicismului şi golesc din punct de vedere teologic eclesiologia şi misteriologia lui, adică desfiinţează în mod esenţial caracterul prin excelenţă al Bisericii de „comuniune (societate) a îndumnezeirii" omului. Doar după deplina noastră identitate în dogmă poate urma o dezbatere despre modul de conducere a Bisericii. Diferenţierea noastră în dogmă, conform literei şi duhului Sinoadelor Ecumenice, care reiese clar din Actele lor, îi aşează pe romano-catolici în afara Bisericii, fapt care se confirmă şi empiric de întreruperea comuniunii inter-sacramentale dintre noi vreme de o mie de ani. Aşadar, cum era de aşteptat, rezultă următoarea întrebare teologică: cum vom putea să discutăm raţional în respectivul Dialog Teologic cu romano-catolicii despre poziţia instituţional-ierarhică a unei persoane (adică a papei) în Biserică, de vreme ce această persoană se află încă esenţial, dar şi formal, în afara Bisericii? Dacă totuşi va avea loc doar teoretic o dezbatere despre primatul episcopului Romei, să mi se permită şi aici să amintesc adevărul istoric indiscutabil că: niciodată Biserica în primul mileniu nu a recunoscut episcopului Romei vreun primat de autoritate şi jurisdicţie pe plan universal. Autoritatea supremă în Biserica din întreaga lume (Οικουμένη) a fost exercitată întotdeauna numai şi numai de către Sinoadele Ecumenice. De altfel, niciodată Biserica Ortodoxă nu a acceptat primatul papal, cum a fost înţeles şi interpretat acesta de către Conciliul I Vatican, care l-a proclamat pe papa ca interpret infailibil al conştiinţei Bisericii cu posibilitatea de a fi în opoziţie chiar şi cu hotărârile vreunui Sinod Ecumenic. Cu alte cuvinte, papa în Apusul catolic - prin „infailibilitatea" sa reglementată dogmatic şi de către Conciliul II Vatican şi prin primatul jurisdicţional revendicat peste întreaga Biserică - a luat în mod arbitrar locul Duhului Adevărului în Biserica Universală. În consecinţă, prin înţelegerea primatului jurisdicţional al papei cu caracter eclezial se anulează nu pur-şi-simplu şi nu doar sistemul sinodal de conducere al Bisericii, ci în mod esenţial însăşi prezenţa Sfântului Duh în ea. Cu toate cele scrise pe scurt, mă adresez Dumneavoastră, respectabililor noştri ierarhi, pentru a vă exprima neliniştile mele cu caracter eclezial şi în acelaşi timp să aduc în atenţia Dumneavoastră o evaluare teologică rezumativă asupra metodologiei şi conţinutului respectivului Dialog Teologic bilateral în cadrul Comisiei Mixte Internaţionale. Sper că Sfântul Duh care îndreptează fiinţa Bisericii, ca să înveţe drept cuvântul Adevărului, se va exprima prin Dumneavoastră, pentru că Dumnezeul nostru Treimic a binevoit ca în mod sinodal Biserica Lui să se exprime instituţional.
Cu profund respect sărut dreapta Dumneavoastră,
Dimitrios Tselenghidis,Profesor la Facultatea de Teologiedin cadrul Universităţii Aristotelice - Tesalonic
(traducere din neogreacă de ieromonahul Fotie; sursa: http://orthodoxia-pateriki.blogspot.com/2009/09/blog-post.html, via http://thriskeftika.blogspot.com/2009/09/blog-post_16.html )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu