05.03.2011

Sfanta Anghelina

Ангелина Сербская

Sfanta Anghelina

Serbia, veacul al XV-lea

Pomenita in zilele de 1 iulie, 30 iulie si 10 decembrie

Sfantul Stefan era fiul despotului Gheorghe Brancovici si a doamnei Irina, care au carmuit Serbia ca stat vasal al Imparatiei Turcesti de la 1427 la 1456. Despotul Gheorghe a facut mult pentru ocrotirea si intarirea Bisericii in acea vreme de prigoana de sub stapanirea turceasca, dand fiicei sale si celor doi fii o crestere deplin crestineasca – ceea ce i-a ajutat sa indure cu rabdare suferintele in mainile turcilor.
Sfantul Stefan a trait o vreme la curtea sultanului otoman Murad al II-lea, impreuna cu sora sa Mara, care a fost silita sa devina a doua sotie a sultanului.
Desi era orb, Sfantul Stefan a inceput sa domneasca asupra sarbilor in 1458. Insa la scurt timp a fost silit sa fuga in Albania, unde a fost ocrotit de principele ortodox al Albaniei, Gheorghe Skanderberg (cunoscut ca si Aranit). Acest principe l-a poftit pe Stefan sa traiasca in casa lui, purtandu-i de grija cu crestineasca dragoste.
Printul Aranit avea o fiica pe nume Anghelina. Ea „crescuse in duhul invataturii evanghelice, viata sa fiind daruita rugaciunii si milosteniei”. Pe cand isi ajuta tatal sau sa aiba grija de tanarul prina orb, „Sfanta Anghelina incepu sa-l iubeasca adanc pe tanarul print suferind. Inimile lor erau gemene si amandoi iubeau Evanghelia si Biserica lui Hristos din tot sufletul”.
In 1460 s-au casatorit. Au impartit laolalta necazurile pribegiei, traind nu doar in Albania si in Serbia, ci si in Italia. Sfintii Stefan si Anghelina au avut doi fii, Gheorghe si Iovan (Ioan), si o fiică pe care au numit-o Maria, dupa Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. Ei si-au crescut copiii in chip cu adevarat crestinesc.
Stefan a murit in 1648, pe cand copiii era inca mici, iar familia traia in surghiun in Italia. Anghelina si copiii cazura in neagra saracie, dar pana la urma fura ajutati de regele Ungariei sa se mute in orasul sarbesc Kupinovo. Anghelina lua cu ea moastele neputrezite ale sotului ei, care se facura izvor de multe tamaduiri. Astfel, intrucat indurasera fara a se plange multele suferinte tragice din viata sa, dupa moarte Dumnezeu i-a dat sa fie izvorul blagosloveniilor pentru altii. Astazi moastele lui se pastreaza la manastirea Krusedol, intemeiata de fiul sau Gheorghe (care a luat numele de Maxim in monahism).
Desi era saraca, Sfanta Anghelina „si-a afierosit intreaga viata si toti banii pe care-i putea aduna pentru a hrani pe saraci, pe vaduve si orfani, si pe cei surghiuniti”. Ajunsese cunoscuta ca „Maica Anghelina” si „maica saracilor”. Fiul ei mai mic, Iovan, a murit curand dupa ce s-a casatorit, iar Maxim, care a ajuns arhiepiscop, a murit si el tanar. Band inca o data paharul durerii, Anghelina a intrat in viata monahala, unde „prin nevointele ei si dragostea de aproapele, fericita printesa si-a curatit sufletul si s-a umplut de Duhul Sfant.”
Spre sfarsitul vietii, cu ajutorul tarului Vasilie al Rusiei, ea a zidit o minunată manastire de maici cu hramul Intampinarii Domnului. A adormit in Domnul la 30 iulie, 1510. Moastele ei facatoare de minuni se pastreaza in aceeasi manastire cu cele ale sotului ei. Tot acolo se afla si moastele sfintilor ei fii. Ea pana astazi este una dintre cel mai iubite sfinte ale Serbiei.
Sfantul Stefan este pomenit la 9 octombrie, iar Sfanta Anghelina la 30 iulie, si amandoi sunt pomeniti cu fiul lor, Sfantul Ioan Brancovici (si el un sfant casatorit), la 10 decembrie.

http://tainacasatoriei.wordpress.com/2008/02/28/sfintii-stefan-despotul-si-anghelina/

+ * + * +

http://www.mikeadkins.com/article/%E2%80%A0-serbian-orthodox-music-the-glory-of-high-decani-slava-manastira-visoki-decani/

Un comentariu:

  1. o istorie minunata, chiar ma bucur ca am aflat-o , singura port numele de Angela, dar parintii m-au botezat Anghelina....

    RăspundețiȘtergere