24.04.2011

Pastorala la Invierea Domnului a PS Macarie, Episcop al romanilor ortodocsi din Europa de Nord

Hristos a inviat!

Iubiti frati si surori intru Hristos Cel Inviat,

Va intampin si la aceasta sfanta si luminoasa praznuire prin cuvant pastoral, intru bucuria si lumina Invierii Mantuitorului Hristos, Biruitorul mortii si Stapanul vietii. Cat de minunat marturisim acum adevarul Invierii prin cantarea troparului Sfintelor Pasti: „Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le". In acest imn pascal se concentreaza toata invatatura Evangheliei datatoare de viata, toata cre-dinta si nadejdea noastra de fii si fiice ai Invierii. „Inviat-a Hristos si viata stapaneste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in groapa; ca Hristos, sculandu-Se din morti, in-cepatura celor adormiti S-a facut" [1]. El ne daruieste viata si lumina, atat noua si celor dragi de acasa si de pretutindeni, cat si mosilor si stramosilor nostri care asteapta invierea cea de obste. Din preajma mormantului prietenului sau Lazar, cel mort de patru zile si inviat, Mantuitorul ne incre-dinteaza: „Eu sunt invierea si viata; cel care crede in Mine, chiar daca va muri, va trai" (Ioan 11, 25).

Va scriam in Pastorala de Craciun ca darul cel mare si sfant pe care l-am primit noi toti si pe care, din nefericire, nu stim de cele mai multe ori sa-l pretuim la adevarata sa valoare, este darul vietii, faptul de a fi fost nascuti trupeste din parintii nostri si renascuti duhovniceste, prin Sfantul Botez, in sanul Maicii Biserici, spre viata cea vesnica. De aceea Botezul este numit si baia nasterii celei din nou, „din apa si din Duh", dupa cuvintele Domnului Iisus adresate lui Nicodim (Ioan 3, 4-6).

Prin intreita afundare in apa a celui ce se boteaza spre innoirea vietii, in numele Preasfintei Treimi, se realizeaza moartea omului vechi si renasterea celui nou, dupa chipul Ziditorului si Mantuitorului sau. Botezul se savarseste intru asemanarea Mortii si Invierii lui Hristos. De aceea, cel care se boteaza este cufundat si ridicat de trei ori din apa sfintita din cristelnita, deoarece acesta moare pacatului si inviaza cu Hristos la o viata noua si adevarata. Sfantul Apostol Pavel ne spune: „Au nu stiti ca toti cati in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am ingropat cu El in moarte, prin Botez, pentru ca precum Hristos a inviat din morti prin slava Tatalui, asa sa umblam si noi intru innoirea vietii; caci daca am fost altoiti pe El prin asemanarea mortii Lui, atunci vom fi partasi si ai invierii Lui [...] Iar daca am murit impreuna cu Hristos, credem ca vom si vietui impreuna cu El, stiind ca Hristos, inviat din morti, nu mai moare. Moartea nu mai are stapanire asupra Lui" (Romani 6, 3-5, 8-9).

Toate aceste cuvinte ale Sfantului Pavel, Apostolul nea-murilor, ne ajuta sa deslusim Taina Pastelui, legatura profunda dintre Botez si Inviere, dintre Jertfa si Viata Vesnica. Trairea noastra in Hristos este o continua moarte si inviere cu El. Inca din Vinerea Mare, fiecare dintre noi, ca madulare ale Trupului Sau mistic, ale Bisericii, am patimit impreuna cu El, ne-am rastignit impreuna cu El, am murit impreuna cu El, iar acum inviem impreuna cu El, din pacat si moarte la viata, reinnoind pecetea de lumina a Botezului nostru. Asa marturisim in aceasta sfanta noapte prin cantarile Slujbei Canonului Invierii: „Ieri m-am ingropat impreuna cu Tine, Hristoase; astazi ma ridic impreuna cu Tine, Cel ce ai inviat. Rastignitu-m-am ieri impreuna cu Tine; Insuti impreuna ma preamareste, Mantuitorule, intru Imparatia Ta" [2].

Dreptmaritori crestini,

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la initiativa Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, a proclamat anul acesta, 2011, „Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii", cu indemnul ca in toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Romane, deci si in parohiile din afara granitelor tarii, preotii si credinciosii sa aprofundeze invatatura de credinta ortodoxa despre cele doua Sfinte Taine si sa afirme prin cuvant si fapta, rolul esential al familiei crestine in societatea contemporana secularizata.

Botezul si Cununia aduc perspectiva vietii innoite prin Inviere. Daca Taina Botezului este o nastere din nou, din apa si Duh Sfant, Taina Nuntii prin incununarea celor doi, a barbatului si a femeii, in fata Sfantului Altar, este de asemenea o nastere din nou in Hristos si in Biserica, o nastere a trupului familial spre sfintirea vietii si dobandirea Imparatiei Cerurilor. Ontologic vorbind, prin Sfanta Taina a Cununiei cei doi devin un singur trup, asa cum s-a randuit inca de la intemeierea primei familii, a protoparintilor nostri Adam si Eva, in paradis: „De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (Facerea 2, 24).

Orice nastere este urmata de crestere si maturizare, de aceea se impune ca atat preotul duhovnic cat si nasii (care insotindu-i pe miri in Taina Cununiei devin parintii lor spi-rituali), dar si parintii trupesti si alti credinciosi din co-munitatea locala a celor botezati, a familiei de familii, sa-i sprijine pe cei doi soti, in primul rand cu rugaciunea si puterea modelului, in cresterea duhovniceasca si ma-turizarea familiei lor. Implinirea familiei crestine, iubitoare si jertfelnica, se realizeaza prin nasterea de prunci, intru bucuria Invierii care ni se impartaseste prin darul vietii. Iubirea fara jertfelnicie devine patimasa si perverteste viata familiei crestine. Neputinta nasterii de prunci trebuie intotdeauna primita cu intelepciune si nadejde in Dumnezeu, care este Izvorul vietii, fara a manipula viata prin mijloacele ingineriei genetice si a face din nasterea de prunci altceva decat a binecuvantat Creatorul cerului si al pamantului.

Deplangem ranile deschise ale societatii contemporane si ne rugam staruitor pentru ajutorul, linistea, intoarcerea si mantuirea celor care trec prin momentele dramatice ale des-tramarii familiei lor, celor care nu inteleg importanta nasterii familiei in Hristos si in Biserica, traind in libertinaj, fara a primi Taina Cununiei, celor care cad sub povara deznadejdii sau savarsesc crima avortului sau a eutanasiei, tuturor celor care trec prin crizele succesive ale unei vieti tumultoase si intunecate de multimea patimilor si grijilor lumesti, refuzand lumina Evangheliei lui Hristos.

Primind indemnul Sfantului Sinod, pe langa celelalte activitati care au menirea de a-i intari pe credinciosi in pretuirea Vietii celei noi, dobandita prin Sfintele Taine ale Botezului si Cununiei, Centrul de pelerinaj al episcopiei noastre continuand seria pelerinajelor tematice incepute in anul 2009 la Constantinopol si in Capadocia, iar in 2010 in Țara Sfanta si la Muntele Sinai, va organiza in perioada 17-29 septembrie 2011, in acest an catehetic al familiei crestine, un pelerinaj de suflet la obarsiile noastre ro-manesti, la altarele manastirilor din Romania. Ne dorim ca rugaciunile care vor fi inaltate si osteneala cea buna din acest pelerinaj, sa intareasca comuniunea noastra in familia mare, bisericeasca si in familia mica, de acasa, spre dreapta marturie si mantuire.

Fie ca viata dumneavoastra, a parintilor si copiilor, a batranilor si tinerilor, sa fie patrunsa de pacea, bucuria si lumina Invierii spre binecuvantate impliniri si spre folos duhovnicesc.

Al vostru de tot binele voitor si rugator catre Domnul,

†Episcopul Macarie

Din harul lui Dumnezeu, Episcop al romanilor ortodocsi din Europa de Nord



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu